Rinita alergică este una dintre cele mai frecvente forme de alergie respiratorie la nivel mondial. Este o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale care apare atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe din mediul înconjurător care sunt, în mod normal, inofensive.
Cei mai frecvenți alergeni sunt polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile și părul animalelor de companie. În plus, poluarea atmosferică, fumul de țigară și schimbările climatice pot favoriza inflamația căilor respiratorii și pot amplifica simptomele existente.
În acest caz, contactul cu alergenul determină activarea sistemului imunitar și producerea de imunoglobulină E (IgE), un anticorp implicat în reacțiile alergice. Acest proces declanșează eliberarea unor mediatori inflamatori, precum histamina, care sunt responsabili pentru apariția simptomelor caracteristice.
Cele mai frecvente simptome
- strănut repetat;
- secreții nazale apoase;
- congestie nazală (nas înfundat);
- mâncărime la nivelul nasului, ochilor sau gâtului;
- lăcrimare și înroșirea ochilor.
Deși este adesea percepută ca o afecțiune minoră, rinita alergică poate afecta semnificativ calitatea vieții, influențând somnul, concentrarea, performanța școlară sau profesională și activitățile zilnice.
În plus, aceasta este frecvent asociată cu alte afecțiuni atopice, precum dermatita atopică, ambele având la bază mecanisme comune de dereglare a răspunsului imun.
Cine are un risc mai mare de a dezvolta rinită alergică?
Rinita alergică poate apărea la orice vârstă, însă anumite persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Factorul genetic joacă un rol important: copiii care au unul sau ambii părinți cu alergii, astm sau dermatită atopică au o probabilitate mai mare de a dezvolta la rândul lor afecțiuni alergice.
Riscul este crescut și la persoanele care suferă deja de alte boli atopice, precum dermatita atopică, acestea făcând parte din așa-numitul „marș atopic”. Din acest motiv, rinita alergică este considerată rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică și factorii de mediu la care suntem expuși de-a lungul vieții.
Ce legătură există între microbiota intestinală și rinita alergică?
Sistemul imunitar are o misiune dificilă: trebuie să identifice rapid agenții potențial periculoși, precum bacteriile patogene sau virusurile, fără să reacționeze exagerat la factori inofensivi din mediu. Acest proces de „antrenare” și dezvoltare a toleranței imune începe încă din primii ani de viață și este influențat în mod important de microbiota intestinală.
În mod normal, contactul permanent dintre sistemul imunitar și microorganismele benefice din intestin ajută organismul să echilibreze răspunsul imun. Atunci când microbiota este dezechilibrată, aceste mecanisme pot fi afectate, iar sistemul imunitar poate deveni mai predispus să interpreteze alergenii obișnuiți ca pe o amenințare.
Mai multe studii au observat că persoanele cu afecțiuni alergice respiratorii, inclusiv rinită alergică, prezintă frecvent modificări ale compoziției microbiotei intestinale. Aceste modificări sunt asociate cu o activitate redusă a celulelor T reglatoare (Treg), celule esențiale pentru menținerea toleranței imune și limitarea reacțiilor alergice excesive.
Microbiota intestinală poate fi privită ca unul dintre „educatorii” sistemului imunitar.
Atunci când acest ecosistem este divers și echilibrat, contribuie la menținerea unei reacții imune adecvate. În schimb, un dezechilibru al microbiotei poate favoriza apariția unui răspuns alergic exagerat la alergeni care, în mod normal, nu ar trebui să declanșeze simptomele.
Rinita alergică nu reprezintă doar o reacție locală, ci rezultatul unor interacțiuni complexe dintre sistemul imunitar, factorii de mediu și microbiotă. Înțelegerea acestor conexiuni ne ajută să privim alergiile dintr-o perspectivă mai amplă și să identificăm strategii care susțin echilibrul organismului.
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc sfatul medicului sau al farmacistului. ATOPRIN® și ATOPRIN® Derma sunt suplimente alimentare.